2012 !

HAPPY NEW YEAR EVERYONE ! <3 

Sper ca anul acesta să fie cât mai bun şi frumos pentru toţi ! :]

Cu sinceritate şi dragoste, Miru.

Simplu...

*îmi cer iertare pentru lipsa mea şi fiindcă nu am avut obişnuita postare menită Crăciunului, dar pur şi simplu NU AM ŞTIUT ce să scriu. ştiţi - cred că unii dintre voi cunosc senzaţia - momentul ăla tâmpit când stai cu degetele pe tastatură şi aştepţi, dar nu ştii  exact dacă aştepţi un cuvânt sau un gând, fiindcă astea două oricum nu vin oricât te-ai holba la ecran sau la filă, depinde pe ce şi unde scrieţi unii. Fie, îmi cer scuze. Promit că mă voi revanşa, într-un fel sau altul.*

         Azi am ieşit afară. Nu e mare lucru, dar ţinând cont că de vreo două zile încoace stau închisă în casă şi citesc sau mă uit la televizor sau stau la laptop sau, pur şi simplu port discuţii lungi cu mama şi scot capul foarte rar pe uşă, e ceva, zic eu.

Şi mi-am luat aparatul de fotografiat cu mine şi câinele, Raplh cercetând liniştit curtea iar eu, uşurel am început să fac fotografii la orice - şi mama, scuze, dar am descărcat câteva poze pe laptopul tău- .

       Mă rog, m-am îndepărtat de casă, nările fiindu-mi răsfăţate cu o aromă dulce şi caldă de pâine proaspăta şi bună. Cred că am stat vreo jumătate de oră în mijlocul curţii, fascinată de aroma aceea şi cu închişi şi aşa, într-o linişte blândă, nimeni nu scotea o vorbă şi nici un animal nu încerca să distrugă momentul meu simplu şi frumos de fericire, de...nu ştiu exact ce am simţit, dar mi-a plăcut. Ştiţi cum se spune: fericirea se ţine în sticluţe mici - sau altfel , dar nu contează pentru moment - ei bine, în cazul meu, fericirea se ţine în momente care pentru unii par banale, absurde sau chiar plictisioare. Neinteresante. 

        Nu sunt de acord şi contrazic, fiindcă n-am mai stat de mult aşa, fiind fascinată de o aromă neînsemnată, bucurându-mă de linişte şi în minte având imaginea a unei pâini cu coajă crocantă şi miez moale şi din care ies aburi, fiindcă de abea ce-a fost scoasă din cuptor. Şi lângă mine, stau mai mulţi oameni şi privesc alimentul, la fel şi ei, mulţumindu-se doar cu aroma caldă a pâinii.

Fie, după ce m-am trezit la realitate şi mi-am dat seama că-mi îngheţaseră atât mâinile cât şi faţa, am mai stat câteva minute şi am tot făcut fotografii la orice "prindeam" . Şi ştiţi ce? Timp de o oră, să spunem, nu m-am gândit la nimic care să mă indispună, am fost fericită în felul meu şi m-am bucrat de nişte lucruri aşa de banale, pe care cu siguranţă dacă aş fi fost la oraş, nici măcar nu le-aş fi observat.

De altfel, ştiu că postul nu are mult sens, dar vreau ca unii cititori ai blogului, ce trec pe aici măcar în fugă şi văd postul, să se bucure de lucrurile mici, să dea atenţie chiar şi detaliilor neînsemnate, să stea în linişte, cu cineva sau singuri şi pur şi simplu...să nu facă nimic, nici măcar să nu se gândească. Nu ştiu, măcar încercaţi, promit că rezultatul va fi unul chiar foarte bun!

Cu sinceritate, M.

  

Fără titlu

"Şi dintre toate minciunile care mi-au fost spuse, ”te iubesc” a fost preferata mea.” 

Auzi cum trosneşte focul în sobă? Şi vezi flacără mişcându'se aşa, suav şi lin. Şi te încălzeşte deodată o căldură blândă şi afară ninge...Da, da, ninge.
Şi stăm toţi la un loc, pe un covor moale şi râdem unii de alţii, fără televizor. Doar cărţi de joc şi fulgi de nea pe micuţul pervaz al ferestrei. Şi continuăm aşa până dimineaţă, şi afară tot ninge şi tu tot lângă eşti, minţindu-mă frumos. Continuă, că-mi place să mă minţi cu vorbe bune, îmi place iarna.

15

Vin acasă...

Nu închide uşa. Las-o aşa, deschisă, fără cheie în ea.

Şi nu uita, pune covoraşul la uşă, vreau să mă şterg de mizeria de-afară...

Apropo, mami...e frig în casă? Să închizi ferestrele. 

Ah, dar şti ceva? Lasă uşa de la balcon deschisă, totuşi.

Mami, tu eşti acasă? Nu vreau să intru, să mă descalţ şi să nu fi. Voi sta afară. Te voi aştepta în prag până vei apărea, până-mi vei zâmbi şi mă vei saluta aşa cum o faci tu deobicei. 

Deşi e frig ca naiba, mi-au îngheţat şi degetele - sunt proastă, da. mi-ai zis să-mi i-au mănuşi şi ţi-am zis că nu-mi trebuie- tot stau şi te aştept afară. Parcă ninge, parcă văd alb pe jos şi pe palton.

Parcă te văd şi pe tine, vi la mine. Oi visa? 

Mami, vin acasă. Vin cu tine. Vin să-ţi spun că te iubesc ! : )

Cu sinceritate, M. - 23 de zile -