" Şi , aşa vrei să stai tu pe o vreme ca asta?" mi-a şoptit la ureche, ţinându-mă strâns în braţele lui şi-mi sărută blând creştetul în timp ce mă privea atent.
I-am răspuns că da. Că mă simt în siguranţă când sunt cu el, când sunt lângă el şi că atunci când el mă ţine în braţe, am impresia că totu-i bine, că e linişte afară şi că nu există probleme...Şi el doar a zâmbit şi a râs, şi iar m-a sărutat...Şi iar, şi iar, şi iar...şi tot aşa, până când am rămas amândoi fără răsuflare. Apoi s-a lăsat între noi o tăcere plăcută, caldă, profundă; o tăcere ce m-a făcut să-l privesc adânc în ochii trişti, dar parcă fericiţi în acelaşi timp şi să mă gândesc "oare el pe mine mă vrea? oare eu, cu toate complicaţiile mele, îl fac fericit? dar oare, el pe mine o să mă facă? OARE...acest 'noi' făcut din eu şi el, o să fie bun de data asta?"
Mi-am coborât privirea când el s-a uitat la mine şi n-am mai spus nimic, deşi mi-am dat seama că el avea ceva, se gândea probabil la un lucru ce cred că-i desplăcea. Când l-am întrebat ce are, mi-a zis "nimic" şi atât.
Şi în acel moment, mi-am dorit să mă pun în faţa lui şi să-i zic "Şti ceva, domnule? Eu , aici , încerc din răsputeri să fac feriict! Să te fac să te simţi bine, să te fac să fi doar la meu. Şi mai şti ceva? Sper că asta încerci şi tu să faci, sper din toată inima că nu mă foloseşti, că nu-mi vrei răul şi că nu o vrei pe ea în locul meu când eşti cu mine...Căci ştiu, ŞTIU prea bine că scumpa ta e mult mai bună ca mine, însă dragule; cui îi zici c-o iubeşti ? Pe cine, dragostea mea, pe cine te superi şi împaci şi cu cine te săruţi până când nu mai ai aer? Cu ea?! Sau cu mine...?
Aşa că, dragă domn , spune-mi ce ai. Spune-mi ce te doare, spune-mi cu ce-am greşit, ce am făcut, sau ce s-a întâmplat şi ce te nemulţumeşte. Şi dacă-i vorba de ea, o să-nţeleg. Dacă o vrei pe ea, o să accept. Chiar şi dacă nu sunt scumpa ta , vreau să aflu ce-ţi macină sufletul şi ce nu te lasă să-mi zâmbeşti...Căci eu, aşa cum sunt ; rea sau bună; vreau să te fac să-nţelegi că tot ce-mi doresc pentru tine e să fi fericit..şi nu vreau să mă dai la o parte, căci am să-ţi fiu aproape oricând, oriunde şi în orice moment al zilei vei putea conta pe mine. Deci, ce s-a întâmplat?"
Însă nu am zis nimic. Doar l-am privit şi am schiţat un zâmbet mic, finuţ, dând să-l sărut ...însă m-a îndepărtat şi atunci am preferat să las totul în voia lui...
I-am răspuns că da. Că mă simt în siguranţă când sunt cu el, când sunt lângă el şi că atunci când el mă ţine în braţe, am impresia că totu-i bine, că e linişte afară şi că nu există probleme...Şi el doar a zâmbit şi a râs, şi iar m-a sărutat...Şi iar, şi iar, şi iar...şi tot aşa, până când am rămas amândoi fără răsuflare. Apoi s-a lăsat între noi o tăcere plăcută, caldă, profundă; o tăcere ce m-a făcut să-l privesc adânc în ochii trişti, dar parcă fericiţi în acelaşi timp şi să mă gândesc "oare el pe mine mă vrea? oare eu, cu toate complicaţiile mele, îl fac fericit? dar oare, el pe mine o să mă facă? OARE...acest 'noi' făcut din eu şi el, o să fie bun de data asta?"
Mi-am coborât privirea când el s-a uitat la mine şi n-am mai spus nimic, deşi mi-am dat seama că el avea ceva, se gândea probabil la un lucru ce cred că-i desplăcea. Când l-am întrebat ce are, mi-a zis "nimic" şi atât.
Şi în acel moment, mi-am dorit să mă pun în faţa lui şi să-i zic "Şti ceva, domnule? Eu , aici , încerc din răsputeri să fac feriict! Să te fac să te simţi bine, să te fac să fi doar la meu. Şi mai şti ceva? Sper că asta încerci şi tu să faci, sper din toată inima că nu mă foloseşti, că nu-mi vrei răul şi că nu o vrei pe ea în locul meu când eşti cu mine...Căci ştiu, ŞTIU prea bine că scumpa ta e mult mai bună ca mine, însă dragule; cui îi zici c-o iubeşti ? Pe cine, dragostea mea, pe cine te superi şi împaci şi cu cine te săruţi până când nu mai ai aer? Cu ea?! Sau cu mine...?
Aşa că, dragă domn , spune-mi ce ai. Spune-mi ce te doare, spune-mi cu ce-am greşit, ce am făcut, sau ce s-a întâmplat şi ce te nemulţumeşte. Şi dacă-i vorba de ea, o să-nţeleg. Dacă o vrei pe ea, o să accept. Chiar şi dacă nu sunt scumpa ta , vreau să aflu ce-ţi macină sufletul şi ce nu te lasă să-mi zâmbeşti...Căci eu, aşa cum sunt ; rea sau bună; vreau să te fac să-nţelegi că tot ce-mi doresc pentru tine e să fi fericit..şi nu vreau să mă dai la o parte, căci am să-ţi fiu aproape oricând, oriunde şi în orice moment al zilei vei putea conta pe mine. Deci, ce s-a întâmplat?"
Însă nu am zis nimic. Doar l-am privit şi am schiţat un zâmbet mic, finuţ, dând să-l sărut ...însă m-a îndepărtat şi atunci am preferat să las totul în voia lui...
0 gânduri de-ale voastre.:
Trimiteți un comentariu