miercuri, 25 aprilie 2012

Iar ?

Mă amuză zâmbetul tău. Serios. Zâmbetul ironic, dar copilăros, ascuns sub aşternuturi, sub raze calde de soare. Mă amuză şi ochii . Ochii tăi vii , strălucitori , căprui-ciocolatii . Mă amuză şi privirea , şi genele când flutură jucăuşe şi tu ; tu toată , o făptură vioaie , săritoare , mică şi încăpăţânată.
Mă amuzi .

Şi azi , când plouă şi tună şi cerul se rupe-ndouă de nervi şi supărare , tu mă priveşti tăcută , ascunsă sub cearceaf şi-ţi arcuieşti buzele sângerii într-un zâmbet pal , dar blând. Părul scurt şi ondulat îţi cade-n ochii când tu-ţi laşi capul într-o parte, dar nu-ţi mişti privirea ageră . Mă studezi atentă, să nu omiţi vreun detaliu important.
Oftez , aş râde , dar mi-e că te superi . Mă uit în altă parte, la picăturile ce se preling uşor pe fereastră, scurtez camera cu privirea, mobilă din lemn vechi, pereţii crem , tabloul de lângă oglindă , biroul peste care sunt împrăştiate toate lucrurile tale , covorul alb şi pufos şi la sfârşit, în mijlocul încăperii , tu cocoţată în vârful patului.
Zâmbesc fără să vreau , îmi dau seama că mă urmăreşti ca o leoaică ce aşteaptă să-şi prindă prada , s-o sfâşie înfometată, să se-nfrupte din ea cu o plăcere nebună. Atunci surâd şi mă ridic de pe scaun , iar tu sari cu energia unui copil din pat, în picioare.

Ai părul ciufulit şi zâmebtul iar inocent, iar te întinzi ca o pisică-nfaţa mea. Dar ce faci, copile drag ?
Aştept, te las să faci ce vrei, te las să te prefaci nevinovată când tu ştii bine că e doar vina ta în jocul ăsta. E vina ta că eu stau aici în fiecare dimineaţă , că te privesc aşa , că mă faci să zâmbesc până la urechi când te aud râzând. E vina ta că-mi bate inima mai tare ca toba când alergi prin ploaie , când mi te-arunci vioaie în braţe şi mă priveşti aşa...cu ochii mari, larg deschişi şi respirând greu, obosită de atâta joacă.


A toi pour toujours

You're the kind of girl people read books about

Look for the girl with the broken smile

Ask her if she wants to stay a while

DON'T WORRY

BE HAPPY